|
Cluj-Napoca a fost si ramâne centrul cultural al Transilvaniei, statut consacrat de numeroasele sale unitati de învatamânt de toate gradele si profilele, institute de cercetare, edituri, biblioteci, unitati bancare, etc.
Stravechi centrul de cultura si civilizatie româneasca, municipiul Cluj-Napoca, este asezat în centrul judetului Cluj si se întinde pe o suprafata de 179,5 kmp., pe vaile Somesului Mic si Nadasului, cu unele prelungiri pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii. Spre sud-est ocupa spatiul terasei de pe versantul nordic al Feleacului. Înconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu înaltimi între 500 si 700 metrii, aspectul lui îmbraca forma unei adevarate cetati.
Ca asezare umana fiinteaza din comuna primitiva, dar ca localitate importanta apare în epoca dacica sub denumirea de „NAPOCA”, iar în epoca romana beneficiind de pozitia geografica si resurse bogate, localitatea este ridicata la rang de municipiu, apoi la cea de colonie : „Colonia Aurelia Napoca”. Existenta asezarii sub numele de „Culus” este atestata în documentele secolului al XI-lea, iar în anul 1337 devine civitas (oras medieval) cu dreptul de a avea pecetea proprie.
În secolelele ce au urmat, Clujul a cunoscut o continua dezvoltare multifunctionala, devenind cea mai importanta asezare urbana a Transilvaniei.
În prezent populatia municipiului Cluj-Napoca numara 318.027 locuitori, reprezentând 45,7 % din populatia judetului si 66,6 % din totalul celei urbane.
Structura populatiei este urmatoarea:
• dupa etnie:
Ǵ români = 252.709 locuitori reprezentând 79,46 %;
Ǵ maghiari = 59.975 locuitori reprezentând 18,80 %;
Ǵ rromi = 3.055 locuitori reprezentând 0,98 %;
Ǵ germani = 680 locuitori reprezentând 0.26 %;
Ǵ evrei = 223 locuitori reprezentând 0,07 %;
Ǵ alte etnii = 1.385 locuitori reprezentând 0,43 %.
• dupa religie :
Ǵ 65,9 % - ortodoxa;
Ǵ 14,6 % - reformata;
Ǵ 6,8 % - romano-catolica;
Ǵ 6,6 % - greco-catolica;
Ǵ 2 % - penticostala;
Ǵ 1,2 % - unitariana;
Ǵ 0,9 % - baptista;
Ǵ 0,2 % - adventista;
Ǵ 0,4 % - ateista;
Ǵ 0,2 % - nedeclarata.
Din punct de vedere economic, municipiul Cluj-Napoca detine un loc preponderent în cadrul judetului, activitatea predominanta fiind industria producatoare. În municipiul Cluj-Napoca exista 21.048 firme din care: 20.885 cu capital privat, 14 cu capital de stat, 32 regii autonome si filiale ale acestora si 91 societati cu capital mixt(de stat si privat).
Municipiul are acces direct la magistralele feroviare si rutiere, fiind traversat de soseaua internationala E.60, drumul national 1 C si drumul national 1 F. Are de asemenea, numeroase strazi intens circulate, cum sunt : Calea Manastur, Calea Motilor, Calea Floresti, B-dul 21 Decembrie 1989, str.Horea, str.Regele Ferdinand, str.Aurel Vlaicu, str. Memorandumului, B.dul Eroilor, B.dul Dorobantilor si Calea Turzii.
Teritoriul municipiului este strabatut de la sud la nord de râul Somes cu 16 poduri si pasarele, care fiind locuri obligatorii de trecere, constituie si locuri favorabile comiterii de infractiuni.
La toate acestea se adauga facilitatile oferite pentru traficul aerian intern si international de aeroportul situat la limita de est a hotarului municipiului.
Transportul urban este asigurat de o retea de 342 km strazi, din care 192,2 km pentru autobuze, 180,6 km pentru troleibuze si 52,8 km pentru tramvaie.
Din punct de vedere economic, municipiul Cluj-Napoca detine un loc preponderent în cadrul judetului, activitatea predominanta fiind industria producatoare. În municipiul Cluj-Napoca exista 21.048 firme din care: 20.885 cu capital privat, 14 cu capital de stat, 32 regii autonome si filiale ale acestora si 91 societati cu capital mixt(de stat si privat).
Municipiul are acces direct la magistralele feroviare si rutiere, fiind traversat de soseaua internationala E.60, drumul national 1 C si drumul national 1 F. Are de asemenea, numeroase strazi intens circulate, cum sunt : Calea Manastur, Calea Motilor, Calea Floresti, B-dul 21 Decembrie 1989, str.Horea, str.Regele Ferdinand, str.Aurel Vlaicu, str. Memorandumului, B.dul Eroilor, B.dul Dorobantilor si Calea Turzii.
Teritoriul municipiului este strabatut de la sud la nord de râul Somes cu 16 poduri si pasarele, care fiind locuri obligatorii de trecere, constituie si locuri favorabile comiterii de infractiuni.
La toate acestea se adauga facilitatile oferite pentru traficul aerian intern si international de aeroportul situat la limita de est a hotarului municipiului.
Transportul urban este asigurat de o retea de 342 km strazi, din care 192,2 km pentru autobuze, 180,6 km pentru troleibuze si 52,8 km pentru tramvaie.
Învatamântul se desfasoara în 166 unitati din care 71 gradinite, 34 scoli pentru învatamântul primar si gimnazial, 44 licee, o scoala profesionala, 7 scoli postliceale si 6 institute de învatamânt superior.
Ocrotirea sanatatii este asigurata prin activitatea de profil desfasurata în cele 11 spitale, din care 9 spitale – clinici si 2 institute subordonate Ministerului Sanatatii (Institutul Oncologic si Institutul Inimii), un preventoriu, 10 policlinici de stat, 6 policlinici private, 40 dispensare, 30 cabinete medicale scolare, 155 cabinele medicale private, 78 cabinete stomatologice, 36 laboratoare.
Fondul locativ este alcatuit din 113.936 locuinte, dispuse în 13 cartiere : Zorilor, Manastur, Grigorescu, Gheorgheni, zona Centrala, Andrei Muresanu, Marasti, Iris, Bulgaria, Dîmbul Rotund, Someseni, Plopilor, Gruia.
|